Antibioticele nu reduc nici severitatea, nici durata infecțiilor gripale

09.2021
Autor Prof. J. Spranger, Departamentul de Pediatrie al Universității Mainz

 

 

Infecțiile acute ale tactului respirator superior – ex. răceli, infecții asemănătoare gripei – sunt de obicei virale, dar sunt adesea tratate cu antibiotice din cauza naturii lor acute și pentru a preveni suprainfecțiile bacteriene. O cale de mijloc între prescrierea imediată de antibiotice și nicio prescripție de antibiotice, este prescrierea întârziată de antibiotice, adică administrarea de antibiotice dacă starea de sănătatea și febra copilului nu se îmbunătățesc într-o anumită perioadă de timp.

 

Infecțiile acute ale tactului respirator superior – ex. răceli, infecții asemănătoare gripei – sunt de obicei virale, dar sunt adesea tratate cu antibiotice din cauza naturii lor acute și pentru a preveni suprainfecțiile bacteriene. O cale de mijloc între prescrierea imediată de antibiotice și nicio prescripție de antibiotice, este prescrierea întârziată de antibiotice, adică administrarea de antibiotice dacă starea de sănătatea și febra copilului nu se îmbunătățesc într-o anumită perioadă de timp.


Într-un studiu prospectiv, 435 de copii (tratați în ambulatoriu) cu infecții acute ale tactului respirator au fost randomizați în trei grupuri de dimensiuni egale:

1. cu  prescripție imediată de antibiotice,
2. fără prescripție de antibiotice,
3. cu prescripție întârziată de antibiotice [1].

În grupul 3, părinților li s-a spus să administreze antibiotice dacă copilul lor va avea febră >39°C după o zi sau >38°C după 2 zile și dacă simptomele persistă după 4 zile (pentru otită medie), 7 zile (pentru faringită), 15 zile (pentru rinosinuzită) sau 20 zile (pentru bronșită). Timpul respectiv de așteptare fusese explicat părinților în detaliu pe baza istoricului natural al bolilor.

Rezultate: Compararea celor 3 grupuri a arătat că infecțiile au fost de durată și severitate egale. Doar febra și starea de bine subiectivă s-au îmbunătățit ceva mai rapid cu administrarea imediată de antibiotice (grupul 1). În general, copiii tratați cu antibiotice au prezentat mai multe tulburări (manifestări) gastrointestinale comparativ cu copiii care au trecut printr-o infecție a tactului respirator fără administrare de antibiotice.

Observație: În general, studiul foarte cuprinzător recomandă o administrare precaută a antibioticelor în infecțiile virale. Ceea ce este interesant la metodologia studiului sunt timpii și criteriile de așteptare prescrise până la inevitabila administrare de antibiotice împotriva anumitor inflamații (grupul 3). Acestea s-au bazat pe statistici despre istoricul natural al acestor boli. Până la urmă însă, totul depinde de fiecare caz în parte, ceea ce înseamnă că, de exemplu, cazurile de faringită streptococică sau otită medie acută cu bombare a membranei timpanice necesită administrarea imediată de antibiotice.

 

 

 

Referințe:
[1] Maas-Dalmau G, Lopez CV, Gorrotxategi P, et al. Delayed antibiotic prescription for children with respiratory infections. A randomized trial. Pediatrics 2021; 147 (3): e20201323.