”Autodiversificarea”

10.2017
Autor Dr. J. Hower, pediatru din Germania
 

Ce efect are modalitatea de abordare a introducerii alimentelor solide asupra dezvoltării sugarului și a statusului greutății mai târziu în viață?

Pentru majoritatea sugarilor începerea diversificării se face cu alimente sub formă de piure și mai rar cu bucăți de hrană solidă.

O abordare alternativă de hrănire este autodiversificarea, care ar trebui să încurajeze sugarii să-și regleze singuri aportul de solide. Spre deosebire de hrănirea cu lingurița, autodiversificarea poate realiza o auto-reglare mai bună a consumului de alimente și eventual o reducere a prevalenței obezității. Această metodă de „diversificare” a câștigat popularitate în ultimii 15 ani, în principal în Marea Britanie și Noua Zeelandă.

Taylor și colaboratorii au efectuat un studiu clinic randomizat despre autodiversificare, care vrea să clarifice dacă această abordare conduce la un aport suficient de energie și la un indice de masă corporală (IMC) mai scăzut decât metoda tradițională de hrănire cu lingurița.

Structură studiu: La studiul clinic randomizat  au participat 206 mame (toate la primul copil), care au fost recrutate la finalul sarcinii și au fost chestionate cu ajutorul unui chestionar de dietă. Mamele din grupul de studiu (autodiversificare) au fost susținute de consilieri în alăptare, pentru a menține alăptarea exclusivă cât mai mult timp și pentru a întârzia introducerea solidelor până la vârsta de 6 luni. Obiectivul principal a fost înregistrarea scorului Z (pentru IMC) la vârsta de 12 și 24 de luni. Obiectivul secundar a fost înregistrarea autoreglării aportului de energie și a comportamentului alimentar al copiilor la vârsta de 6, 12 și 24 de luni.

Rezultat: De la cele 206 mame participante la studiu (cu vârsta medie de 31,3 ani), s-au putut evalua rezultatele a 166 de subiecți copii la vârsta de 24 de luni. Scorurile medii (scor mediu Z - IMC) între grupul de control și grupul de studiu (autodiversificare) nu au diferit semnificativ la vârsta de 12 luni și nici la 24 de luni. Părinții din grupul de studiu au raportat că atât după 12 cât și după 24 de luni a existat o reacție de sațietate mai mică și mai multă plăcere cu mâncarea. Acești sugari păreau de asemenea să fie mai deciși în alegerea alimentelor. Diferența estimată în aportul de energie a fost de 55 kJ la 12 luni și 143 kJ la 24 de luni.

Concluzie: Autodiversificarea nu a condus la o creștere în greutate mai bună și la o dezvoltare mai sănătoasă a copiilor în comparație cu hrănirea tradițională cu lingurița, cu toate acestea copiii din grupul de studiu (autodiversificare) au fost mai ușor de hrănit.

Comentariu: Sarcina și copilăria sunt văzute ca perioade de timp optime pentru prevenirea obezității. Ghidurile actuale recomandă introducerea alimentelor solide în alimentația sugarului la vârsta de aproximativ 6 luni. Diversificarea ar trebui abordată pas cu pas, să includă o varietate de arome și să se bazeze pe obiceiurile alimentare familiale. Copilul ar trebui să fie suficient dezvoltat din punct de vedere psihomotor astfel încât să poată sta în șezut, să țină lucruri în mâini și să mestece.

Auto-diversificarea este o abordare care a fost deja practicată înainte de introducerea alimentelor produse industrial. Cu toate acestea, această abordare nu a fost dovedită ca fiind o alternativă superioară obiceiurilor alimentare anterioare. Auto-diversificarea presupune că sugarii la vârsta de 6 luni și peste, se pot hrăni suficient dacă li se oferă alimente solide. Studiul actual realizat de Taylor și colaboratorii analizează pentru prima dată eficacitatea și siguranța acestui proces într-un studiu clinic randomizat.

Reultatele studiului nu evidențiază avantaje semnificative ale autodiversificării în comparație cu abordările tradiționale de introducere a solidelor:

• Ipoteza conform căreia autodiversificarea reglează consumul de alimente și are o influență care limitează creșterea în greutate peste normal nu a putut fi confirmată.
Autoreglarea aportului de alimente nu este benefică pentru prevenirea obezității la sugari, așa cum arată studiul. Aceasta poate fi o garanție importantă când cantitatea de alimente oferite este controlată, dar în momentele în care alimentele sunt din abundență este mai probabil să conducă la obezitate.

Autodiversificarea poate fi o opțiune pentru unii sugari, pe lângă hrănirea cu lingură. Cu toate acestea, studiul actual nu oferă niciun indiciu că este un avantaj în prevenirea obezității. Nu a existat nicio confirmare dacă autodiversificarea este un plus sensibil sau o alternativă în hrănirea sugarilor pentru practicarea autocontrolului și a autoreglării în aportul de alimente.

Referințe:
Taylor, RW et al. Effect of a Baby-Led Approach to Complementary Feeding on Infant Growth and Overweight: A Randomized Clinical Trial. JAMA Pediatr 2017 Sept 1; 171(9): 838-846
Brown, A, Lee, M. An exploration of mothers following a baby-led weaning style: developmental readiness for complementary foods. Matern Child Nutr 2013 Apr; 9(2): 233-243
Arden, MA, Abbott, RL. Experiences of baby-led weaning: trust, control and renegotiation. Matern Child Nutr 2015 Oct, 11(4): 829-844
Brown, A et al. Baby-Led Weaning: The Evidence to Date. Curr Nutr Rep 2017; 148-156