Cu mult înainte ca reglementările oficiale privind agricultura ecologică să intre în vigoare, HiPP – un pionier în domeniul agriculturii ecologice, a deschis drumul pentru dezvoltarea alimentației ecologice destinate copiilor. Până în prezent, Sigla HiPP Organic reprezintă un set de măsuri pe care compania HiPP s-a angajat să le implementeze de zeci de ani. Acestă siglă garantează standarde care depășesc cerințele legale, asigurând o calitate superioară și o siguranță sporită pentru produsele destinate celor mai vulnerabili consumatori – copiii mici.

1. Agricultură: De ce să alegem agricultura ecologică? Ce este agricultura ecologică și de ce este importantă? 2. Ce sunt, mai exact, pesticidele? 3. Cum sunt fertilizate câmpurile conform practicilor agriculturii ecologice? 4. Efectele pesticidelor sintetice: au acestea impact și asupra oamenilor? Cine este expus în mod deosebit și de ce? 5. Cum arată creșterea animalelor în agricultura ecologică și pot fi folosite antibiotice în acest context? 6. Sunt alimentele ecologice mai nutritive? 7. De ce HiPP are propriul sigiliu ecologic? 8. Agricultura ecologică este egală cu agricultura sustenabilă? 9. Biodiversitate / conservarea speciilor – Cum contribuie agricultura ecologică și ce face HiPP pentru a păstra biodiversitatea? 10. De ce nu se utilizează ingineria genetică în agricultura ecologică?

Pesticidele sunt substanțe utilizate în principal pentru a menține culturile sănătoase și pentru a preveni distrugerea acestora de către dăunători sau boli.³

Pesticidele sunt clasificate în funcție de domeniul lor de utilizare. Astfel, ele se împart în insecticide (împotriva insectelor), erbicide (împotriva plantelor, cum ar fi buruienile) și fungicide (împotriva ciupercilor).

Pesticidele sintetice se bazează pe diverse substanțe produse artificial sau pe combinații ale acestora, care au un efect toxic asupra organismelor vizate. Totuși, majoritatea pesticidelor nu afectează doar organismele dăunătoare, ci și alte plante și animale.

Substanțele active din pesticide se pot acumula în lanțul alimentar sau pot polua resursele de apă, inclusiv apele subterane. Ca urmare, pesticidele pot avea, în final, un impact și asupra oamenilor și asupra mediului înconjurător.^2,4

În agricultura ecologică, nutrienții sunt adăugați în sol prin stimularea formării humusului și prin utilizarea fertilizanților organici și minerali.

Humusul se formează prin cultivarea plantelor care fixează nutrienți, precum lupinul, mazărea sau diferite tipuri de trifoi, între culturile principale (culturi intercalate). Resturile vegetale bogate în nutrienți sunt apoi incorporate în sol, îmbogățindu-l cu substanțe importante, cum ar fi azotul.

Fertilizarea organică presupune utilizarea gunoiului de grajd și a îngrășămintelor lichide provenite din acesta. Cantitatea disponibilă depinde de numărul de animale care pot fi crescute pe terenurile fermei. Atunci când este necesar, pot fi utilizate și fertilizante minerale, precum fosforul, pulberile de rocă sau varul, precum și minerale naturale, cum ar fi sulful și alte microelemente.⁵

Aceste măsuri contribuie, de asemenea, la menținerea rezistenței plantelor la dăunători și boli, care în agricultura convențională sunt adesea combătute cu ajutorul pesticidelor sintetice.

Pesticidele sintetice pot avea un impact și asupra oamenilor. Grupurile cele mai vulnerabile sunt fetușii, sugarii și copiii mici. Pesticidele pot ajunge la făt prin intermediul placentei și îl pot afecta, deoarece organismul și organele acestuia nu sunt încă pe deplin dezvoltate.

De asemenea, organismul sugarilor și al copiilor mici nu este complet matur. Acest lucru înseamnă că aceștia produc mai puține enzime capabile să descompună astfel de substanțe nocive. În plus, având o greutate corporală mai mică decât adulții, concentrația de substanțe nocive din organism poate fi mai mare. Toți acești factori îi fac mai vulnerabili.³

Posibilele efecte asupra sănătății, în cazul unei expuneri ridicate la pesticide la copii, includ obezitatea, tulburările metabolice, afectarea capacităților cognitive, întârzieri în dezvoltare, afecțiuni respiratorii și ADHD.⁶⁻¹⁰

Numărul de animale crescute în fermele ecologice depinde întotdeauna de suprafața de teren disponibilă (vezi întrebarea 1: De ce să alegem agricultura ecologică?).

Păsările, bovinele și porcinele crescute ecologic beneficiază de mai mult spațiu în adăposturi și pe pășuni și au acces mai frecvent la aer liber comparativ cu animalele din fermele convenționale.

În fermele ecologice, animalele trebuie să aibă posibilitatea de a-și manifesta comportamentele naturale. De exemplu, porcii ar trebui să dispună de zone acoperite cu paie, unde își pot satisface comportamentul instinctiv de scormonire.

În ceea ce privește tratamentele medicamentoase, antibioticele nu pot fi utilizate preventiv, ci doar atunci când sunt absolut necesare pentru vindecarea animalului. Înainte de a recurge la astfel de tratamente, trebuie încercate toate alternativele naturale disponibile, precum remediile pe bază de plante sau cele homeopate.¹¹

Unele studii au arătat că alimentele ecologice conțin niveluri mai ridicate ale anumitor nutrienți comparativ cu produsele convenționale. Acest lucru a fost evidențiat în cazul metaboliților secundari ai plantelor, precum acizii fenolici¹², dar și pentru micronutrienți precum fierul și zincul¹¹.

De asemenea, au fost identificate niveluri mai mari de acizi grași omega-3 în lapte¹³ și carne¹⁴. Acești nutrienți sunt cunoscuți drept „grăsimi bune” și pot contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare.

Totuși, trebuie menționat că, deși au fost detectate niveluri mai ridicate ale acestor nutrienți în alimentele ecologice, nu s-a putut demonstra un efect relevant din punct de vedere clinic.

Punem la dispoziție peste 70 de ani de experiență în agricultura ecologică, experiență pe care continuăm să o dezvoltăm. Ce face ca sigla ecologică HiPP să fie specială? Standardele noastre pentru producția ecologică depășesc cu mult cerințele legale ale Uniunii Europene.

Sigla noastră se bazează pe criterii interne foarte stricte. Astfel, fiecare produs este supus la aproximativ 260 de controale, iar în laboratoarele noastre pot fi analizate până la 1200 de reziduuri și contaminanți. În plus, materiile prime sunt verificate riguros înainte de a fi utilizate în produsele noastre.

Regulile noastre privind bunăstarea animalelor includ interdicția utilizării medicamentelor veterinare care pot lăsa reziduuri în produsele de origine animală, precum și perioade de așteptare mai lungi după administrarea tratamentelor permise.

De asemenea, sigla ecologică HiPP garantează că durata transportului animalelor este menținută cât mai scurt posibil și că nu sunt utilizate dispozitive electrice de stimulare asupra acestora.

Agricultura ecologică este foarte prietenoasă cu resursele și compatibilă cu mediul înconjurător. Acest lucru poate fi evaluat prin indicatori precum emisiile de gaze cu efect de seră, calitatea solului, biodiversitatea, gradul de poluare a mediului, precum și nivelul reziduurilor de pesticide din produsele finale.

Dacă impactul asupra mediului ar fi exprimat în termeni financiari, conform principiului „costurilor reale” (true cost accounting), alimentele ecologice s-ar dovedi mai avantajoase din punct de vedere economic decât cele obținute prin metode convenționale.

Agricultura ecologică contribuie în mod semnificativ la conservarea biodiversității și a diversității speciilor¹⁵, în special datorită excluderii pesticidelor sintetice, a fertilizanților sintetici pe bază de azot și a celor pe bază de fosfor cu solubilitate ridicată. În plus, terenurile agricole ecologice sănătoase pot servi drept refugii pentru faună și pot crea noi habitate pentru diverse insecte.

HiPP desfășoară cercetare practică în acest domeniu la ferma de familie Ehrensberger Hof, situată în apropiere de Pfaffenhofen, în Bavaria (Germania). Metodele și practicile care și-au dovedit eficiența sunt apoi implementate în cele peste 8.000 de ferme ecologice care furnizează materii prime către HiPP.

Prin creșterea raselor tradiționale, HiPP contribuie, de asemenea, la diversitatea genetică. De exemplu, în cadrul fermei-model HiPP sunt crescute bovine din rasa originală Braunvieh, din care mai există doar câteva sute de exemplare.

Ingineria genetică contravine unuia dintre principiile fundamentale ale agriculturii ecologice, și anume respectarea ciclurilor naturale, care nu pot fi modificate în mod arbitrar.

Spre deosebire de ameliorarea naturală, în care sunt încrucișate specii apropiate sau foarte apropiate, ingineria genetică urmărește transferul unor segmente genetice peste barierele dintre specii. Răspândirea și multiplicarea organismelor modificate genetic (OMG) sunt dificil de controlat, ceea ce poate duce la contaminarea materialului genetic al plantelor naturale.

Beneficiile invocate ale ingineriei genetice, de la reducerea utilizării pesticidelor până la creșterea randamentului, nu au fost încă demonstrate. În schimb, agricultura ecologică se bazează pe o abordare mai sustenabilă, axată pe ameliorarea naturală.¹⁶

1. BÖLW (2021) Was ist ökologische Landwirtschaft? Disponibil la: https://www.boelw.de/service/bio-faq/landwirtschaft/artikel/was-ist-oekologische-landwirtschaft/
   Accesat la: 23.09.2021

2. Umweltbundesamt (2020) Pestizide. Disponibil la:
   https://www.umweltbundesamt.de/themen/chemikalien/pflanzenschutzmittel
   Accesat la: 23.09.2021

3. EFSA (2021) Pesticides. Disponibil la:
   https://www.efsa.europa.eu/de/topics/topic/pesticides
   Accesat la: 23.09.2021

4. Greenpeace (2015) Pestizide und unsere Gesundheit. Die Sorge wächst. Disponibil la:
   https://www.weltagrarbericht.de/fileadmin/files/weltagrarbericht/Weltagrarbericht/Gesundheit/2015GreenpeacePestizide.pdf
   Accesat la: 23.09.2021

5. BÖLW (2021) Düngung im Ökolandbau. Disponibil la:
   https://www.boelw.de/themen/pflanze/duengung/
   Accesat la: 23.09.2021

6. Debost-Legrand, A. et al. (2016). Prenatal exposure to persistent organic pollutants and organophosphate pesticides, and markers of glucose metabolism at birth. Environmental Research, 146, 207–217.

7. Butler-Dawson, J. et al. (2016). Organophosphorus pesticide exposure and neurobehavioral performance in Latino children living in an orchard community. Neurotoxicology, 53, 165–172.

8. Gunier, R. B. et al. (2017). Prenatal Residential Proximity to Agricultural Pesticide Use and IQ in 7-Year-Old Children. Environmental Health Perspectives, 125(5).

9. Bouchard, M. F. et al. (2011). Prenatal exposure to organophosphate pesticides and IQ in 7-year-old children. Environmental Health Perspectives, 119(8).

10. Raanan, R. et al. (2015). Early-life exposure to organophosphate pesticides and pediatric respiratory symptoms in the CHAMACOS cohort. Environmental Health Perspectives, 123(2), 179–185.

11. BÖLW (2021) Tiergesundheit in der Öko-Landwirtschaft. Disponibil la:
    https://www.boelw.de/themen/tier/gesundheit/
    Accesat la: 23.09.2021

12. Barański, M. et al. (2014). Higher antioxidant and lower cadmium concentrations and lower incidence of pesticide residues in organically grown crops: a systematic literature review and meta-analyses. The British Journal of Nutrition, 112(5), 794–811.

13. Średnicka-Tober, D. et al. (2016). Higher PUFA and n-3 PUFA, conjugated linoleic acid, α-tocopherol and iron, but lower iodine and selenium concentrations in organic milk: a systematic literature review and meta- and redundancy analyses. The British Journal of Nutrition, 115(6), 1043–1060.

14. Średnicka-Tober, D. et al. (2016). Composition differences between organic and conventional meat: a systematic literature review and meta-analysis. The British Journal of Nutrition, 115(6), 994–1011.

15. Hausmann, A. et al. (2020). Toward a standardized quantitative and qualitative insect monitoring scheme. Ecology and Evolution, 10(9), 4009–4020.

16. BÖLW (2021) Gentechnik in der Landwirtschaft. Disponibil la:
    https://www.boelw.de/themen/gentechnik/landwirtschaft/
    Accesat la: 23.09.2021